Implantologie

Istoria implantului dentar a început încă din antichitate, dar dezvoltarea sa bazată pe studii medicale aprofundate pe subiecți umani a început în anul 1950 sub supravegherea Prof. Branemark. În anul 1952, Dr. Linkow a plasat intraoral primul său implant, ajungând în 1992 la suma de 19000 de implanturi dentare, 12 cărți pe diverse teme de implantologie și 36 de brevete de invenție, operă ce a făcut ca mari personalități din mendicina dentară să-l considere pe acesta ca fiind părintele implantologiei moderne.

Implantul dentar este un dispozitiv medical, având formă de șurub cilindric sau cilindro-conic, ce se inseră în oasele maxilare cu rol de rădăcină pentru susținerea viitoarei lucrări protetice. Poate fi fabricat din titan (metal) sau zirconiu (masă ceramică), ambele materiale prezentând proprietăți similare de biocompatibilitate și integrare osoasă. Suprafața implanturilor poate fi modificată prin pulverizare cu plasmă, gravare acidă sau încărcare cu ioni de calciu pentru a facilita proliferarea celulelor osoase și accelerarea procesului de osteo-integrare.

Inserarea implanturilor dentare în osul maxilar se efectuează printr-o tehnică chirurgicală, sub anestezie loco-regională sau, excepțional, sedare conștientă sau anestezie generală. Perioada de osteo-integrare a implanturilor este de 3-6 luni, interval după care se poate trece la faza de restaurare protetică a zonei edentate.

Inserarea implanturilor dentare este precedată de o evaluare completă a stării de sănătate locale și generale prin efectuarea de analize de sânge, examene radiologice (computer tomograf) și consultație intraorală. La consultația intraorală se culeg date despre sănătatea țesuturilor dentare și a țesuturilor moi adiacente zonei în care se vor insera implanturile dentare. Examenul radiologic oferă date suplimentare despre cantitatea și calitatea țesuturilor osoase precum și a formațiunilor anatomice de vecinătate ce trebuie evitate (nervi, vase de sânge, sinusuri).

Cu ajutorul tomografiei computerizate și a tehnicilor digitale de înregistrare a câmpului protetic pot fi confecționate șabloane și ghiduri chirurgicale ce permit inserarea implanturilor dentare în poziții protetice ideale și realizarea lucrărilor provizorii anterior intervenției chirurgicale astfel încât pacientul să poată părăsi sala de operație cu zâmbetul restaurant. Avantajele acestei tehnici sunt: minim invazivitatea, maxima precizie și restaurarea edentației în ziua operației.

Analizele de sânge sunt necesare pentru a evidenția starea de sănătate a întregului organism, în vederea reperării disfuncțiilor acestuia (diabet, disfuncții endocrine, boli auto-imune, etc), ce pot eventual afecta integrarea osoasă a implanturilor dentare.